Bullying la Questfield International College, educația între promisiuni și fapte

Bullyingul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă ce necesită un răspuns organizat și transparent din partea instituțiilor de învățământ. Structurarea intervențiilor și documentarea măsurilor adoptate sunt esențiale pentru protejarea elevilor și pentru prevenirea escaladării unor situații de hărțuire psihologică. În lipsa unor astfel de proceduri, efectele negative asupra dezvoltării copiilor pot fi considerabile, iar responsabilitatea instituțională este pusă sub semnul întrebării.

Bullying la Questfield International College, educația între promisiuni și fapte

Investigația redacției a scos la iveală o serie de sesizări repetate privind un caz de bullying sistematic în cadrul Școala Questfield Pipera. Documentele și corespondența puse la dispoziție relevă o perioadă de peste opt luni în care un elev a fost supus unor comportamente agresive repetate, incluzând jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei pentru retragerea copilului. Deși familia a comunicat în mod oficial aceste situații către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea instituției, nu există dovezi documentate privind adoptarea unor măsuri concrete sau răspunsuri scrise care să confirme intervenții efective.

Sesizările repetate și lipsa măsurilor documentate

Potrivit materialelor analizate, familia elevului a trimis numeroase emailuri oficiale către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, solicitând intervenții clare pentru stoparea fenomenului de bullying. În pofida acestor demersuri, răspunsurile primite au fost predominant verbale, fără documente oficiale care să ateste aplicarea unor sancțiuni sau implementarea unor planuri de intervenție. Astfel, sesizările au fost tratate informal, fără procese-verbale, decizii asumate sau monitorizare formală.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect central al situației semnalate este utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant în mediul școlar, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare. Specialiștii consultați subliniază că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, această practică reprezintă o formă agravată de bullying și stigmatizare, cu impact negativ asupra dezvoltării emoționale a copilului. Din documentele puse la dispoziție nu rezultă existența unor intervenții ferme din partea instituției pentru a preveni sau sancționa acest comportament.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii: între pasivitate și normalizarea bullyingului

Deși cadrele didactice au fost martore ale incidentelor, acestea nu au intervenit în mod eficient pentru a opri comportamentele agresive. Documentația analizată indică faptul că managementul educațional al școlii a primit sesizări explicite, dar răspunsurile au fost limitate la discuții informale și promisiuni verbale, fără consemnări oficiale sau măsuri concrete. Această lipsă de transparență și acțiune a contribuit la perpetuarea fenomenului și la deteriorarea climatului educațional.

Presiuni asupra familiei și mecanisme de excludere mascată

Un moment definitoriu, conform relatărilor familiei, este declarația atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, care ar fi transmis mesajul: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, în contextul sesizărilor multiple și a lipsei unor intervenții concrete, poate fi interpretată ca o presiune indirectă exercitată pentru retragerea copilului din școală. Redacția subliniază că această afirmație este citată din sursele puse la dispoziție și nu exprimă o concluzie privind intențiile sau motivațiile financiare ale conducerii.

Confidențialitatea și consecințele încălcării acesteia

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra impactului negativ asupra echilibrului emoțional al copilului. Cu toate acestea, nu există dovezi că școala ar fi implementat măsuri concrete pentru protejarea acestor date. Din relatările obținute rezultă că informații despre sesizări au fost divulgate în mediul clasei, generând situații de presiune psihologică asupra elevului, care a fost interpelat în fața colegilor pentru demersurile administrative realizate de părinți.

Intervenția tardivă și reacția instituțională după implicarea juridică

Conform documentelor, o reacție clară a conducerii școlii, reprezentată de fondatoarea Fabiola Hosu, a survenit abia după opt luni de sesizări fără răspuns și după implicarea unei echipe de avocați din partea familiei. Această întârziere ridică întrebări asupra criteriilor care declanșează reacția instituțională și sugerează că protecția copilului a devenit prioritară doar în contextul presiunii legale.

Minimalizarea situației și comunicările oficiale

Într-un email transmis pe 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a redus situațiile semnalate la „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările documentate și solicitările explicite ale familiei. Această poziționare, care nu a fost însoțită de clarificări privind măsurile aplicate, poate fi percepută drept o tentativă de diminuare a responsabilității instituționale.

Consecințe emoționale confirmate prin raport psihologic

Investigația include și un raport psihologic clinic detaliat de peste zece pagini, emis de un specialist recunoscut, care documentează efectele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying asupra copilului. Aceste consecințe medicale atestă impactul profund al situației asupra stării psihice și sociale a elevului, evidențiind lipsa protecției adecvate în mediul școlar.

• Sesizări oficiale și repetate către instituție;
• Lipsa răspunsurilor scrise și măsurilor documentate;
• Persistența comportamentelor agresive și stigmatizării medicale;
• Presiuni exercitate asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Încălcarea confidențialității și expunerea publică a elevului;
• Reacția instituțională întârziată și limitată la un formular informal;
• Minimalizarea situației în comunicările oficiale;
• Confirmarea impactului negativ prin evaluare psihologică profesională.

În concluzie, cazul semnalat la Școala Questfield Pipera ridică întrebări serioase privind modul în care instituția gestionează situațiile de bullying și protejează elevii. Lipsa documentației care să ateste măsuri concrete și reacțiile tardive ale conducerii indică un posibil eșec instituțional în asigurarea unui mediu educațional sigur și suportiv. Această investigație subliniază necesitatea unor mecanisme transparente, proceduri clare și responsabilitate fermă din partea tuturor actorilor implicați, pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.

Redacția invită părinții care se confruntă cu probleme similare la [email protected] să își împărtășească experiențele, asigurând confidențialitate și sprijin în demersul de a aduce la lumină adevărul.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro